Aveam în mână o carte, și încercam să-mi aduc aminte din ce motive am cumpărat-o. Cu trei săptămâni înainte, la Carrefour, făceam obișnuitele cumpărături împreună cu Corneluș, băiatul meu cel mare – atât de ciudat mi se pare să-i spun cel mare știind cât este el de mic. Nouă ne place la cumpărături, și tot ce trebuie să facem este să respectăm un ritual clasic:
- cumpărături – unde facem turul la tot ce ne-a cerut mami să cumpărăm – 20′,
- vizita la acvariul cu crapi și păstrăvi, unde tati îi explică de fiecare dată ce urmează să se întâmple cu acei pești – 5′,
- vizita la raionul cu jucării, unde ne exprimăm dorințele în materie de cadouri – 15′, și
- vizita la raionul de cărți, unde tati cercetează atent o secțiune specifică de cărți și Corneluș răsfoiește cartea cu troli – 30′.
Cu această ultimă ocazie, excepțional, ne-am aventurat și pe cel de-al treilea rând de cărți, unde, stătea izolată și nelalocul ei cartea intitulată „Amplificați-vă forța mentală”. De obicei sar repede peste titluri pompoase precum acesta (sau secretele, misterele ș.a.m.d.), dar dintr-o curiozitate inexplicabilă încep s-o răsfoiesc:
- „Când țin conferințe publice, îi întreb pe cei din sală care cred că este partea cea mai importantă a corpului lor pentru învățat. Deloc surprinzător, toți își arată capul. După aceea îi întreb cât timp au petrecut în școală sau în facultate învățând despre mintea lor; urmează o tăcere stânjenitoare, și tot mai mult în ultima vreme, plină de îngrijorare.”
- „Se poate afirma că această abilitate a oamenilor de a învăța este unica sursă de avantaje competitive de care dispun în mod natural toate companiile, și cu toate acestea este frecvent ignorată.”
- „Deoarece nu putem ști care cunoștințe vor fi cele mai necesare pe viitor, este lipsit de sens să încercăm să le predăm în avans. În loc de asta ar trebui să încercăm să formăm oameni cărora să le placă să învețe atât de mult și atât de bine, încât să fie în stare să învețe orice trebuie învățat.”
Cred că în ultimul an, am afirmat sus și tare cu fiecare ocazie nevoia de dezvoltare a abilităților de management, criticând lipsa sau ineficiența strategiilor de dezvoltare a abilităților fine (soft skills) ale angajaților. Din păcate, această introducere, s-a dovedit a fi doar un cârlig comercial în care m-am prins ca un nesăbuit. A fost un fel de rezumat care mi-a confirmat prin referințele prezentate că studiile mele se desfășoară pe un făgaș bun. Mă apropii încet-încet de o mai bună înțelegere a noilor moduri și medii de lucru, transfer și partaj de cunoștințe în cadrul companiilor, învățare socială sau individuală și dezvoltare personală, cunoștințe absolut necesare unui manager din ziua de azi.
Până la urmă, noi spunem că învățăm dar nu știm cât de eficienți suntem în învățare?
Cât timp am petrecut învățând despre mintea noastră?
Dacă doriți să aflați mai multe despre mine, Cornel Fătulescu, sau proiectele în care sunt implicat, vă invit să mă descoperiți și ca Chief Platform Officer la Pentalog, să mă urmăriți pe Facebook, ca investitor la wanttolearn, să citiți unul dintre primele articole despre mine și să mă contactați urmând ghidul de pe pagina de contact.Acest articol a fost citit de 1750 ori