Să urmărești progresul și ce rămâne de făcut utilizând o diagramă de tip burn-down, sau burn-up este foarte ușor. Trebuie doar să înțelegem scopul acestei diagrame și cum se completează. Spre deosebire de diagrama de flux cumulativ, o diagramă de tip burn-down necesită un scop definit și urmărește progresul și cât ne mai rămâne de făcut relativ la acel scop.
Despre diagrama de tip burn-down, ce înseamnă și când o folosim?
Diagrama are două axe:
- OY: cantitatea de muncă rămasă de făcut
- OX: obiectivul în timp, în cât timp trebuie să terminăm cantitatea de muncă.
Pe ce perioadă se întinde munca care se dorește a fi efectuată?
Dacă lucrăm în Scrum, atunci știm că fiecare iterație este limitată în timp: de la o săptămână la patru săptămâni, conform ghidului Scrum. Putem avea câte o astfel de diagramă pentru fiecare iterație (sprint):
Și putem avea câte o astfel de diagramă pentru urmărirea progresului și ceea ce ne rămâne de făcut la o scală mai mare, de exemplu, față de obiectivul unei livrări pentru clienți:
La ce frecvență urmărim progresul?
De obicei actualizăm aceste grafice zilnic, dar depinde de ce anume vrem să măsurăm. Dacă vorbim despre o diagramă burn-down care măsoară progresul dintr-o iterație, atunci foarte probabil că o vom actualiza zilnic. Atunci axa OX va reprezenta evoluția în zile. Dacă burn-down-ul nostru ar trebui să ne arate cât ne-a mai rămas de făcut la final de fiecare iterație până la următoarea livrare (Release), atunci acest grafic va fi actualizat la final de fiecare iterație.
Cum se calculează curba ideală?
Curba ideală, ideal burn-down, este o estimare, în toate graficele de mai jos am estimat că se va finaliza câte o cerere pe zi, sau toate cele 10 cereri în 10 zile, deci 1 pe zi.
Care este unitatea de măsură a progresului nostru?
Unele echipe preferă să-și dea obiective în ore, altele în puncte relative (cum ar fi story points). Am văzut echipe care declinau orice în cazuri de test, iar alte care preferau să aibă mai toate cerințele de aceeași mărime și deci, măsurau câte cerințe le mai rămân de făcut până la finalul secvenței de timp alocată.
Cum se completează o diagramă de tip burn-down?
Să vedem mai întâi cum ar arăta o astfel de diagramă într-o iterație
În exemplul de mai sus s-a livrat integral tot ce se propusese în Backlog-ul de Sprint. Tot în această diagramă observăm că între momentul T5 și T6, cantitatea elementelor în progres scade cu 1, crescând cantitatea celor din „De făcut”. Găsiți mai jos capturile detaliate ale celor două momente:
Observăm că între această reprezentare sub formă de Gantt Chart pierdem vizibilitatea asupra la ceea ce este în progres. Asta nu înseamnă că nu putem adăuga o altă curbă, ca în exemplul de mai jos:
Atenție! curba „de făcut” = toate elementele în etapa „de făcut”, neîncepute sau pe care nu lucrăm în acel moment + toate elementele aflate în progres.
Sau, dacă nu ne place această formă de vizualizare, putem opta pentru o diagramă burn-up:
De dragul exemplului, adaug și o diagramă de flux cumulativ, și vă las pe voi să decideți, care ar fi cea mai eficientă metodă pentru voi:
Ce ar trebui să urmărim într-o astfel de diagramă?
Curba de făcut într-o diagramă de tip burn-down trebuie să scadă și să întâlnească curba cu „ideal burn-down”. Să luăm câteva exemple.
Nu se livrează scopul complet la final de iterație
Mai precis, există un decalaj de două puncte.
Scopul este livrat mai devreme decât s-a preconizat
Într-un sistem Kanban, de tip trage, diagramele de flux cumulativ și burn-down vor arăta în felul următor:
De unde putem să tragem concluzia că într-un sistem continuu, burn-down-ul îți pierde din valoare, pentru că nu putem curba idealului corespunzător.
În realitate, într-un sistem Kanban matur, putem trage o curbă ideală în funcție de debitul mediu. Din fluxul cumulativ anterior putem observa că în medie, cam în fiecare zi ajung în „Gata” câte 1 sau 2 cereri (T10-T9=2, T9-T8=1, T8-T7=1, etc.; Sunt mai multe valori cu 1, deci vom alege 1). Curba ideală ar putea fi calculată în funcție de cât aveam de făcut ieri – 1.
Însă ceea ce obținem nu se mai poate numi o diagramă de tip burn-down.
Cum se completează un burn-down?
Pentru diagrama următoare am pregătit o poză reprezentând instantaneele [T4..T9], șase momente ale execuției:
Aceste instantanee, ar trebui să vă ajute să înțelegeți cum am calculat diagrama de mai sus. Reușiți să completați singuri și momentele [T0..T4)?
Cum să completezi o diagramă burn-down?
Dacă doriți să aflați mai multe despre mine, Cornel Fătulescu, sau proiectele în care sunt implicat, vă invit să mă descoperiți și ca Chief Platform Officer la Pentalog, să mă urmăriți pe Facebook, ca investitor la wanttolearn, să citiți unul dintre primele articole despre mine și să mă contactați urmând ghidul de pe pagina de contact.
Acest articol a fost citit de 3239 ori