În continuarea articolului Un weekend la Sibiu – prima parte. Muzeul de Istorie Naturală. Muzeul Vânătorului. Muzeul de Istorie.
Niște băieți se îngrămădeau lângă scenă, în Piața Mare, unde se făceau pregătirile pentru ARTmania Festival. Aveau fiecare câte o bere în mână și testau sonorizarea. Restaurantele erau dispuse echidistant față de boxe. Noi ne-am așezat la unul oarecare. Instantaneu m-a luat o durere de cap când a țiuit pe nepregătite o boxă. Nici lui Corneluș nu-i plăcea. Probabil că era obosit, că de nu, s-ar fi distrat. Își împingea palmele în urechi de parcă suferea de-o invazie de urechelnițe. Am plecat când ne-am dat seama că așa avea să decurgă prânzul.
Cred că ne pornisem în direcția magazinului Dumbrava. Când am scăpat de nenorocirea fonică, nu mai găseam restaurante așa cum voiam noi. Ne-am oprit până la urmă la primul care părea cu mai multă umbră și cu mai mulți clienți.
Mâncarea ne-a venit după o oră. În așteptare, am scos jocurile, exact ca la micul dejun. M-am bucurat când l-am văzut că vrea să completeze cartonașele cu labirinturi, activitate care nu solicita prea multă atenție din partea mea. Eu aveam chef să scriu pe blog despre finalul serii de vineri.
Nu ne-a plăcut la niciunul ce-am mâncat, așa că n-am mai căutat să luăm și un desert. Ne-am băgat în taxi și ne-am dus la grădina zoologică. Au trecut toate: oboseala, dezamăgirea unui prânz execrabil, iar când Corneluș a văzut apa țâșnind din lac, a tras un zbieret de bucurie aducându-și aminte că și data trecută ne-am plimbat cu lebăda. Abia aștepta, dar tot animalele trebuiau văzute în primul rând.
Atât la grădina zoologică, cât și pe lac ne-a plăcut foarte mult. Tare rău îmi pare că grădina zoologică de la Brașov este în modernizare de vreo doi ani. Apoi ne-am cărat la mall unde mai aveam de îndeplinit un ultim obiectiv. De fapt, două: să cumpărăm o carte de la aceeași librărie unde am fost anul trecut și să mâncăm. Cu mâncatul a fost mai greu. Nici mie nu-mi era foame. Ne-am prostit cu pizza și-am plecat la pensiune. Am încercat să mai profităm jucându-ne pe xBox sau plimbându-ne cu o mașinuță. Degeaba, majoritatea timpului l-am petrecut în librărie.
În nici cinci minute, îmbăiați, mulțumiți și îmbrățișați, am adormit. Eu a trebuit să mă trezesc să văd ce-mi fac purcelușii de la Brașov. Și cum vorbeam cu Olga despre întoarcerea noastră de a doua zi, stăteam și mă uitam la Corneluș. Nu-mi venea să cred că are deja cinci anișori. Nici nu vreau să mă gândesc cum va trece și restul timpului. Parcă nu vreau să-l văd mare. Și nici pe Darius, alt păpușel cu care abia aștept să fac ieșiri similare. Încă un motiv să profit de orice clipă alături de familia mea.
Dacă doriți să aflați mai multe despre mine, Cornel Fătulescu, sau proiectele în care sunt implicat, vă invit să mă descoperiți și ca Chief Platform Officer la Pentalog, să mă urmăriți pe Facebook, ca investitor la wanttolearn, să citiți unul dintre primele articole despre mine și să mă contactați urmând ghidul de pe pagina de contact.
Acest articol a fost citit de 2308 ori