Nu cred că există carte despre leadeship, despre dezvoltarea personală sau despre creșterea copiilor în care să nu se vorbească despre efectele nocive ale comparării cu ceilalți. La polul opus, cel puțin pentru mine, se află educația primită. Nici măcar nu mai conta ce notă luam. Sistematic eram întrebat ce notă au luat ceilalți:
Întrebând mai multe persoane, mi-am dat seama că nu am fost nici pe departe un caz izolat. Și nu știu pentru ceilalți, dar mie nu mi-a crescut performanța la școală în urma unor astfel de aprecieri. Însă am devenit un mincinos excelent. Încă un exemplu concret despre scăderea transparenței, și implicit al controlului, așa cum am văzut și în articolul despre pedepse.
Timothy J. Sharp spunea că studiile indică în mod cert că cei fericiți apreciază ceea ce au și se concentrează mai puțin pe ceea ce nu au. Atunci când ne comparăm cu altcineva ne concentrăm pe ceea ce alții au și noi nu, în loc să ne bucurăm de ceea ce avem. După cum v-ați dat seama deja, sunt întru totul de acord cu domnul Sharp: fericirea este doar o chestiune de decizie. O decizie pe care este bine s-o iei în viață și după care foarte multe lucruri bune urmează să se întâmple.
Comparațiile cu ceilalți
Dacă doriți să aflați mai multe despre mine, Cornel Fătulescu, sau proiectele în care sunt implicat, vă invit să mă descoperiți și ca Chief Platform Officer la Pentalog, să mă urmăriți pe Facebook, ca investitor la wanttolearn, să citiți unul dintre primele articole despre mine și să mă contactați urmând ghidul de pe pagina de contact.
Acest articol a fost citit de 2702 ori