Jurgen Appelo a pus ieri un articol pe twitter despre managerii care se apreciază ca fiind mai mult coach-i decât lideri. M-am gândit la prietenii din breaslă, care se consideră sau vor să devină coach-i, și mi-am zis să-i ajut acolo unde mi-a fost cel mai greu, și încă-mi este greu câteodată.

În cartea autoarei Lyssa Adkins, Coaching Agile Teams, am auzit pentru prima dată despre comunicarea nonviolentă, concept dezvoltat de Marshall Rosenberg la începutul anilor 1960. După Monica Reu, „comunicarea nonviolenta (CNV) este un mod de interactiune care faciliteaza schimburile intre oameni si rezolvarea conflictelor in mod pasnic. Ea se concentrea­za asupra nevoilor si valorilor im­par­ta­site de noi toti si incurajeaza fo­­losirea unui limbaj care ne accentueaza compasiunea. Mai mult decat o metoda, pentru mine, CNV este o stare de spirit, o atitudine ce are la baza intentia ca atat nevoile mele, cat si ale tale sa fie la fel de importante si ca, impreuna, sa ajungem la acele stra­tegii care pot duce la implinirea lor in aceeasi masura”. Fiind vorba de comunicare înainte toate, aria de aplicabilitate este destul de largă. Pornind de la colaborarea în mediul profesional până la pedagogie, mediere sau psihoterapie. De exemplu, Urania Cremene, în cursul de parenting, folosea aceleași principii în soluționarea conflictelor între frați.

Să revenim acum la mediul profesional și cartea Coaching Agile Teams. „Deși s-ar putea să nu considerăm modul în care vorbim ca unul violent, vorbele noastre pot răni oamenii și le pot provoca suferință, spune Lyssa.

• Petreci în fiecare zi timp gândindu-te liniștit la cum să relaționezi cu tine și cu ceilalți?
• Îți aduci aminte că toate ființele umane au aceleași nevoi?
• Înainte de orice conversație, verifici intenția să vezi dacă ești interesat să răspunzi și nevoilor altora la fel de mult ca la nevoia ta?
• Înainte să ceri cuiva ceva, verifici mai întâi dacă faci o cerere sau o comandă? – conform comunicării nonviolente, cererea ar putea fi refuzată, comanda nu
• În loc să spui ce nu ai vrea ca cineva să facă, spui și ce ți-ar plăcea să facă?
• În loc să spui ce ți-ar plăcea să fie cineva, îi spui ce ți-ar plăcea ca acea persoană să facă sperând că acele acțiuni o vor ajuta să ajungă acel cineva?
• Înainte să fii de acord sau nu cu opinia cuiva, încerci să înțelegi ce simte acea persoană și ce nevoi are?
• Înainte să spui „nu” te gândești la ce nevoie de-a ta te împiedică să spui „da”?
• Dacă te simți supărat, te gândești la ce nevoie de-a ta nu este satisfăcută și la ce ai putea face în acest sens înainte de a te gândi la ce este greșit cu tine sau cu ceilalți?
• În loc să lauzi pe cineva care a făcut ceva ce ți-a plăcut, îți exprimi gratitudinea spunându-i și care din nevoile tale au fost satisfăcute?

Dacă ai răspuns cu „nu” la mai mult de câteva întrebări, există șanse mari să fi făcut rău neintenționat cu comunicare ta. A fost violentă și nu contează că ți-ai dorit acest lucru sau nu. Pentru a avea un impact important, precum impactul pe care un coach trebuie să-l aibă ca să-și influențeze oamenii ajutându-i să devină mai agili, trebuie să fii atent la limbaj și să-ți asumi responsabilitatea pentru ieșirile emoționale. Asta înseamnă că ești responsabil cu acest impact chiar dacă a fost intenționat sau nu și chiar dacă simți că cealaltă persoană ar trebui să se simtă rănită sau nu. 

Pentru un lider, nu există loc de comentarii triviale. Ceva despre care probabil nici nu-ți mai amintești s-ar putea să fi avut un impact devastator asupra cuiva care căuta în tine ghidare și aprobare.

Oamenii pe care-i antrenăm nu vor fi motivați și nu-și vor asuma riscuri când simt că i-am diagnosticat, i-am judecat, i-am ocolit sau i-am manipulat.”

Soluția?

„Întoarce-te la întrebări și vezi ce poți face să răspunzi cu „da”. Astfel vei crește abilitatea ta de a influența și a te apropia de oamenii pe care-i pregătești”, chonchide Lyssa.

Am apreciat foarte mult sfaturile autoarei din perspectiva unei persoane care a trecut de la management clasic la valorile și principiile agile. Și Lyssa a fost obsedată de control, sau mai bine zis fusese prinsă în capcana iluziei de a fi în control. Deci, se poate! Orice se poate. Trebuie doar să conștientizăm deficiențele pe care le avem în procesul de a deveni mai buni Scrum Master-i, coach-i sau lideri. Transformarea nu se poate face peste noapte. Însă orice călătorie începe cu un prim pas. Pentru mine, primul pas în această direcție este îmbunătățirea comunicării.

Coaching și comunicarea nonviolentă

Acest articol a fost citit de 5638 ori