Sunt un fan Marvel. Nu Marvel de la Fox sau Sony, ci de la Marvel ca parte din Disney. Oricum, 20th Century Fox aparțin și ei acum Disney. Problemă rezolvată. Un lucru mai puțin cunoscut este cum compania Marvel a înregistrat un asemenea succes. Nu poveștile au fost bune, ci au fost bune la momentul potrivit, în ordinea bună, la audiența potrivită și cu actorii special aleși.
Marvel o companie centrată pe date
Compania Marvel și-a creat deja o reputație de gândire pe termen lung. Imaginați-vă fire de poveste ținute secret ani de zile. Unele gândite în liniile mari pe zece ani înainte. Poate că ăsta este și ingredientul cel mai interesant de avut în vedere în orice fac companiile. Echilibrul dintre viziunea pe termen scurt-mediu și lung. Marvel conștientiza că înainte de fabrica de bani aveau nevoie de o fundație, fundație care nu exista. Au lucrat metodic, într-o singură direcție. Iar dacă direcția a fost una, experimentele au fost multe. Așa se explică schimbări de reoreintare în filmele Thor. Cât despre universul comics în care se scaldă Marvel de la începuturi, trecutul lor nu face decât să confirme ceea ce am spus mai sus. Cred că Marvel a preluat inovația din lumea comics unde nu se opresc să experimenteze și să reinventeze persoanje, povești sau universuri întregi. Au aplicat ceea ce făceau bine în lumea francizei filmelor, revoluționând-o, deși nu părea să aibă nevoie de așa ceva.
Întreaga industrie cinematografică din ce în ce mai centrată pe date
Nu puteau să facă asta fără să devină experți în știința datelor (Data Science). Articolul de la HBR este un început grăitor în acest sens. Apropo, îmi aduc aminte și acum când am postat despre acel număr HBR. L-am apreciat. Principiul meu preferat este „Select for Experienced Inexperience”, probabil o recomandare pentru oricine vrea să se lanseze în industria filmului. Efectul gravitațional din „Leverage a Stable Core” este următorul. Ca să se închidă cu standardul „reinventează în continuu” și „hrănește curiozitatea audienței”. Însă din articolul de mai sus nu reiese direct abordarea lor centrată pe date pentru cititorul mai puțin tehnic. Sau nu este suficient de clară. Pentru asta las și articolul theverge sau direct referința tehnică. Și să nu credeți că doar Marvel face asta. Întreaga industrie cinematografică devine expertă în Data Science. Nu mai aduc aminte de Netflix, gigantul de tehnologie care se laudă ca data-driven company.
Estimează profitul câștigat cu cinelytics
Iar acolo unde există cerere vine și ofertă. Bine ai venit, Cinelytics! Despre cinelytics am aflat din video-ul ăsta. Soluția lor este un configurator de filme. Te joci cu opțiuni, ca actori, gen de film,ș.a.m.d. și-ți estimează profitul câștigat. Simplu. O companie care tot mestecă istoricul de filme și propune clienților un algoritm de estimare de bugete.
Colecție de instrumente inteligente disponible deja
Tot printre postările mele anterioare v-am vorbit și despre primul shorty făcut după un scenariu creat de inteligență artificială. Pe facebook am strâns o colecție de instrumente care pot converge în timp spre filme generate automat sau care cel puțin să accelereze și mai mult industria filmului. Colecția se numește inteligență artificială în artă, și adună articole și înregistrări din mai întreg spațiul creativ. Reiau mai jos doar câteva exemple care intră în contextul nostru de film:
- generator de muzică cu inteligență artificială (nu mai repet mai jos, dar toate sunt cu inteligență artificială)
- generator de picturi Rembrandt
- generator de voce sintetică
- finalizarea ultimei simfonii Beethoven
- basme transformate în realitate
- realitatea virtuală pentru a explora lumea de la distanță
- vocea artei
- generator de coregrafii
- halucinații vizuale și auditive
- cum să transformi pictură în muzică
- primul script de film
- realitate augmentată în muzee
- poezie colectivă și generator de versuri
- generator de UI design
- generator de muzică de pian
- mașina morală (și poate că vă este interesantă mașina autonomă, deși n-ar treabă cu articolul ăsta)
- peisaje artificiale
- investiții în artă – micro-investiții
- personaje fictive care par reale
Dacă toate instrumentele de aici par doar niște jucării, trebuie să ținem cont că ele sunt doar niște monstre din ceea ce se întâmplă. În lumea B2B există soluții protejate de proprietate intelectuală folosite deja în industria filmelor. Doar că sunt scumpe și nu pentru toată lumea. Încă.
Lumea filmelor interactive. O paranteză.
Netflix a condus o serie de experimente despre filmele interactive. Probabil că ăsta-i și motivul din spatele unei achiziții anunțate recent. Pentru că filmele ajung la noi prin aplicații, pentru că asta presupune comunicare bidrecțională, asta înseamnă că se poate creiona un viitor în care filmul va reacționa la starea audienței sau să permită celui care se uită să-și aleagă scenariul preferat din lista scenariilor alternative sau, și mai fain, să ți se genereze filmul doar pentru tine, personalizat. Cu toții să ne uităm la același titlu de film de la dispozitive diferite și să vedem scenarii diferite, unice, doar pentru noi. Scenarii create cu inteligență artificială, bineînțeles.
Cititorul articolului ar putea reacționa, oarecum conservator, și ce-i fain în asta?! Nu știu. Doar că trăim într-o lume dopaminizată și în care personalizarea primează. Căutăm să stăm conectați la „fericire” și „senzații tari”. Iar alții caută să rămânem mereu conectați la serviciile lor. Nu era somnul concurentul Netflixului?! Nu văd ce ar putea împiedica un asemenea viitor. Iar pe mine mă bucură inovația tehnologică, nu neapărat și schimbările pe care le aduce tehnologia în societate. Apoi, la nivel personal, mereu mi s-a părut ciudat ca oamenii să aduleze VIP-urile de la Hollywood. Probabil că vom înlocui genul ăsta de personalități cu oameni mai ca noi deveniți populari altfel, influencers…Adică vom înlocui ceva care mi se pare deja ciudat cu altceva … mai natural.
Concluzie
Și închid gândurile astea cu o convingere personală. O estimare. Suntem la maxim zece ani de la momentul în care omul simplu va putea crea filme de impact global, ca alea de pe Netflix, singur, acasă, și să le distribuie. A se înțelege, nu înregistrări făcute cu telefonul. Complet artificial. Putem crea deja personaje fictive, lumi virtuale (+meta), muzică artificială, grafică realistă, ne înconjurăm cu tehnologie VR și AR și ne sunt colectate din ce în ce mai multe date pe care ingenioșii din tehnologie le pot folosi pentru noi și noi produse și servicii în acest sens.
Vestea bună este că fiecare poate deveni un creator. Vestea rea este că dependența de tehnologie va face aproape imposinilă munca artizanală fără să fim asistați de tehnologie. Majoritatea așa-zișilor creatori de azi se vor simți…amenințați. Nu văd de ce nu vom ajunge acolo.
Continuare. Un viitor fără muncă?! O întrebare la care am încercat să răspund.
Montajul pe care l-am făcut în 2017 începe încet-încet să se realizeze. Suntem într-o etapă intermediară. În care pericolul se întețește.
Aici fac o estimare la fel de îndrăzneață. Un viitor relativ problematic. Cu joburi din ce în ce mai greu de pregătit formal și totuși un viitor pozitiv. Nu puteam anticipa atunci că vom avea Trump sau Brezit. De COVID nici nu mai vorbesc. Dar îmi este evident că frământările sociale nu vor înceta să se accelereze în următorii ani. Pe fondul ăsta, tensiunea Ucrainei s-ar putea să rămână unul din puținii factori care să unească și să strângă legăturile lumii democrate.
De ce acest articol?
Am căutat niște articole despre inteligența artificială în artă, în cinematografie mai precis, pentru niște prieteni. Dacă tot le-am regrupat postările inițiale, mi-am spus că n-ar fi rău să capitalizez ansamblul de informații într-un singur articol. Pentru posteritate. Cine știe? Poate chiar se realizează ceea ce spun.
Dacă doriți să aflați mai multe despre mine, Cornel Fătulescu, sau proiectele în care sunt implicat, vă invit să mă descoperiți și ca Chief Platform Officer la Pentalog, să mă urmăriți pe Facebook, ca investitor la wanttolearn, să citiți unul dintre primele articole despre mine și să mă contactați urmând ghidul de pe pagina de contact.
Acest articol a fost citit de 997 ori